Odată cu apariţia primelor automobile şoferii au avut de înfruntat şi primele probleme. Cea mai frecvent întâlnită pe atunci era pana de roţi, cauzată preponderent de potcoavele dezbinate şi aruncate pe marginea drumurilor.

  Un astfel de incident atrăgea după sine o serie de procese mai puţin plăcute, demontarea roţii, a anvelopei, vulcanizarea tubului interior, montarea pneului pe jantă, umflarea acesteia şi în final roata era aşezată la loc pe butuc!

   Situaţia avea să se schimbe în 1904 când  Walter şi Tom Davies au inventat roata de rezervă. Astfel în industria automobilistică a apărut un nou element, care urma să schimbe viaţa oamenilor. De atunci au apărut o mulţime de soluţii cum ar fi anvelope Run Flat, soluţii chimice pentru umflarea pneurilor, etc. Dar cea mai răspândită a rămas roata de rezervă, iar absenţa ei în portbagaj pare lipsită de sens.

   Maşinile noi, vin echipate din uzină cu roată de rezervă, care este mai mică în diametru decât cele convenţionale şi conţine un marcaj de o nuanţă aprinsă. Acesta este menit să avertizeze ceilalţi participanţi la trafic despre defecţiunea survenită. Dimensiunea compactă a „covrigilor” se datorează spaţiului limitat în portbagaj iar viteza maximă permisă cu „rezerva” este de 80 km/h. Aşadar constructorii de automobile recomandă utilizarea acestora doar pentru a ajunge cu bine pînă la prima vulcanizare sau service, unde roata „originală” poate fi reparată.

  Testele efectuate cu roata de rezervă montată pe puntea faţă  au demonstrat că aceasta influenţează negativ comportamentul maşinii în situaţii extreme. Distanţa de frânare a crescut cu aproximativ 3 metri, ceea ce reprezintă circa 12%! Testul de ocolire a obstacolului s-a soldat cu subvirarea puternică a axei faţă iar viteza maximă cu care a putut fi efectuat testul a scăzut de la 80 la 67 km/h!

   A doua parte a testului s-a făcut cu repoziţionarea roţii de rezervă, pe partea stîngă spate. Rezultatele nu sunt la fel de înspăimântătoare când vorbim despre distanţa de frînare, care a crescut cu numai 50 de centimetri, însă la efectuarea manevrei de ocolire a pericolului specialiştii s-au confruntat cu o supravirare incontrolabilă! În condiţiile asigurate pe poligonul de teste nimeni nu a avut de suferit, dar pe drumurile publice supravirarea putea rezulta într-un accident cumplit.

   Concluzia? Roata de rezervă care o găsiţi în portbagaj poate fi folosită doar pînă ajungeţi la un service auto. Pînă atunci conduceţi cu maximă prudenţă şi nu neglijaţi limita de viteză!

   sursa: autostrada.md